miercuri, septembrie 30, 2009
Experienta sau nu?!
marți, septembrie 29, 2009
Happy Zu Day!
duminică, septembrie 27, 2009
Sfarsit de saptamana.
sâmbătă, septembrie 26, 2009
Daca as putea, ce`as vrea sa fiu?
Daca as putea, ce as vrea sa fiu?
O floare: Trandafir
Un anotimp: Vara
O culoare: Albastru
Un animal: Catel, pentru ca este inteligent
Un obiect vestimentar: O haina de iarna
O piesa de mobilier: Pat
O piesa muzicala: Kelly Clarkson- Because of you
Un vers: Poate o poezie :-? "Inger si demon"de M.Eminescu
Un obiect: o coala alba
Un instrument muzical: pian
Un copac: Cires
Un oras: Alexandria[Egipt]
Persoana publica: Nu stiu.
O persoana apropiata: Mama
O carte: Domnisoara Christina-M.Eliade
Un fel de mancare: Cartofi prajiti :))
Un supererou: Wonderwoman
Un fenomen al naturii: Fulger
O masina: Smart for two :X
Un fruct: Mar
O parte a corpului: Inima
Un film: Twilight :D
Ar putea fi o mica leapsa.:-?
O dau mai departe Lexandrei, Adrianei si Lilithei.
:)
joi, septembrie 24, 2009
Pentru Fat`Frumos.
miercuri, septembrie 23, 2009
O.M.G.
marți, septembrie 22, 2009
Leapsa. Again?!

Esti pierdut/a intr-o padure dupa un gratar sanatos cu cortul pe munte impreuna cu prietenii. Trezit/a din betie incepi sa-ti cauti locul. Bineinteles negasindu-ti-l, incepi sa te aventurezi prin padure si putin mahmur/a, te distrezi de unul singur. Deodata, obosit/a si transpirat/a de atata drum si ametit/a de la bautura de noaptea trecuta te asezi pe un trunchi de copac la pamant si rupi din creanga care atarna in partea dreapta niste frunze si tragi un inorog de coada. Si pentru ca l-ai tras de coada si l-ai lasat fara 2-3 smocuri de par te iei la tranta cu el. :>. Va calariti voi p'acolo ( in termen de cal :D ) si deodata... hodoronc tronc inorogul se ofera sa-ti indeplineasca 3 dorinte ca nu cumva sa ramana si fara cornul din frunte. Care sunt cele 3 dorinte pe care vrei sa ti le indeplineasca?[leapsa asta`i inventata :-?? n`am scris eu asa ceva! :D]
Eu, as vrea:
luni, septembrie 21, 2009
We miss Finy :(
Prima zi din a doua saptamana de scoala. Aceeasi rutina, insa clasa nu mai este la fel.
:)
vineri, septembrie 18, 2009
New Moon Official Trailer No. :-? ...
joi, septembrie 17, 2009
Daca...?![Leapsa]
Mi`am luat luat leapsa de la Lilith pentru a doua oara. :)
1.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să faci ce îţi place, ce ai face?
As zambi.
2.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să iubeşti, pe cine ai iubi?
Pe Fat-Frumos.
3.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să vorbeşti, ce ai spune ?
“TE IUBESC!”
3.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să ţipi, de ce ai ţipa?
De fericire!
4.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să râzi, de ce ai râde?
As rade de viata!
5.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să plângi, de ce ai plânge?
Probabil dintr-o dezamagire. Dar mi`am propus sa nu mai plang! :D
6.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să bei, ce ai bea?
O Cola rece,rece, rece…
7.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să alergi, spre ce direcţie ai alerga?
Spre mare! O ador! :X
8.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să desenezi, ce ai desena?
As desena chipul persoanei iubite pe retina. 8->
9.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să scrii, ce ai scrie?
Povestea vietii mele. Why not?
10.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să citeşti, ce ai citi?
O carte cu si despre vampiri! :X :D
11.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să furi, ce ai fura?
Mhm… As fura… Un Ferrari ! Glumesc.As fura un sarut lung si dureros de dulce de la Fat-Frumos. :D
12.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să ceri scuze, cui te-ai adresa?
Probabil mamei mele. Mai mereu gresesc in fata ei. :D
13.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să răneşti, pe cine ai răni?
Pe nimeni. Nu`mi place sa ranesc persoane. [-x
14.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să te rogi, ce ai cere?
Sa traiesc marea mea iubire.
15.Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să dai, ce ai da?
Ce am mai bun.
Super tare leapsa! ;)) O dau mai departe Alexandrei Avram si tuturor ce`mi citesc blogul. Enjoy!:)
marți, septembrie 15, 2009
Povestea mea.[Proza]

Enjoy!
Povestea mea
Prolog
Nu mai puteam trai fara el. Fusese marea mea iubire… traisem cele mai frumoase clipe alaturi de el. De ce a trebuit sa se termine totul brusc? Universal meu s-a prabusit odata cu vestea mortii sale. Ma uitam la ceasul prafuit din camera mea. In momentul acela, acele ceasuli au oprit timpul in loc. Din plamanii mei, aerul refuza sa mai iasa. Respiram sacadat si greu; inima se opri pentru cateva secunde, apoi incepu`sa pulseze sangele-mi vene cu aceeasi viteza care o avea atunci cand l-am vazut prima data.
Eram in Seattle. Era sambata seara si eu o ardeam cu cel mai bun amic al meu, Arthur, in barul ce pe vremea aia se numea “Blue House”. In seara aia l-am cunoscut. Era barman in acel loc. Ma mutasem de putin timp din
De dupa tejghea iesii Robin. Arata dumnezeieste! Ce m-a atras la el n-a fost corpul sau zvelt, ci zambetul ce l-a afisat cand mi-a vorbit pentru prima data.
- Buna seara! Sunt Robin. Va pot servi cu ceva?zambi el dureros de dulce.
- Buna si tie! Eu si Nicolle am vrea cate un suc de capsuni si banana cu gheata.
- S-a facut!
Si Robin se intoarse san e pregateasca sucul.
- Am eu impresia sau iti place tipu`? Ma intreba Arthur mustacind.
- Pai…da. Stii ce-mi place cel mai mult la el?l-am intrebat eu cu subinteles pe Arthur.
- Of… Zambetul. E slabiciunea ta!si scoase precum un adolescent limba.
- Iata si sucurile voastre. Mai doriti ceva?
- Nu…multumim. Ii raspund eu balbait lui Robin. Ma zapacise acel zambet divin.
Dupa un timp Rob devenise iubitul meu. Arthur fierbea cand ne vedea impreuna si de multe ori il “intepa” cu multe cuvinte grele. Nu se prea inghiteau, insa de dragul meu incercau sa se suporte.
Traiam o iubire asa cum nu mai traisem alaturi de o persoana. El a fost prima mea mare iubire. Primei iubiri ii datorez faptul ca am devenit femeia Nicolle. Marea mea prima iubire a fost marea mea drama. Totul s-a petrecut cu viteza luminii. M-am mutat impreuna cu Rob. Aveam locul nostru numit “acasa”. Urma sa ne casatorim cand am primit marea lovitura.
Era o zi ploioasa de vara. Nu prea ma simteam bine in acea zi, asa ca-mi luasem liber de la noul meu loc de munca. Mi-am petrecut primele doua ore alaturi de Rob. Inainte de a pleca la servici, i-am pregatit micul dejun, dupa care ne-am sarutat lung si dureros, asa cum cineva stie ca se va desparti de persoana draga. Cand era pe punctual de a pleca, m-a luat in brate si mi-a spus ca ma va iubi intotdeauna…si-a plecat. Nu voi uita nicicand ochii lui albastrii ca adancul cerului prin care puteam vedea copilul din sufletul sau. Zambetul si parul ciufulit cu care ma intampina in fiecare dimineata, ma vor urmari zi de zi, pana nu voi mai fi.
Stateam ghemuita intr-un colt al camerei dupa ce-am primit vestea. Robin al meu a murit intr-un accident stupid de masina. Un tir i-a taiat calea la o intersectie aproape de servici. Vestea o primisem de la un coleg de-al sau. Ingerul mortii imi rapise iubirea, marea mea iubire care brusc, s-a transformat in marea mea drama. Am pus mana pe telefon si auzeam doar “Nicolle…Nicolle…esti bine?” Ghemuita,incercam sa constietizez fiecare senzatie care ma incerca, priveam ceasul galben atarnat pe peretele din fata canapelei, acolo parca de o mie de ani. Eram prizoniera timpului care incremenise. Vroiam sa reactionez si nu ma puteam misca. Eram tintuita locului si niciun organ nu prea ma ajuta in lupta mea de a ma ridica si a fugi spre locul accidentului. Refuzam sa accept realitatea si sa cred ca viata mea va fi altfel fara el.
Arthur era langa mine cand m-am trezit pe canapea.
- Ai lesinat! Am vrut sa te duc la spital, insa m-am gandit c-o sa-ti revii.
Speram sa fi fost un cosmar interupt de un miracol.
- Trebuie sa fii puternica! Eu o sa-ti fiu alaturi orice-ar fi!incerca sa ma imbarbateze bunul meu amic.
Timpul se misca greu,insa trecu. La un an dupa inmormantarea lui Rob, l-am rugat pe Arthur sa se mute la mine. Era altfel cand aveam cu cine vorbi. Ne aminteam de nezbatiile facute impreuna, apoi, inevitabil ne-am amintit de Robin. Am inceput sa plang, amintindu-mi de clipele dureros de frumoase petrecute cu el.
- Hei,vrei sa incetezi?imi sterse Arthur lacrimile de pe obraji. Un cuvant si sunt al tau pe vecie! Ma ai pe mine, draguto, ai uitat?
Cred ca era un egoist ca gandea asta. Insa ne-am apropiat din ce in ce mai mult, pana am ajuns sa fim un cuplu. Timpul nu mai era dusmanul meu, asa cum fusese odata; din contra, s-a dovedit a fi un bun prieten. Cu ajutorul timpului m-am vindecat, insa cicatricele au ramas adanci in sufletul meu.
“Acasa” devenise din nou locul cald care ma intampina cand veneam de la servici.
Azi, ma aflu in aceeasi camera unde, undeva pe perete sta inca ceasul galben, martor mut al suferintei mele traite aici. Acum traiesc cea de-a doua mea mare iubire. Nu-mi vine a crede ca Arthur este iubirea mea dupa Robin. Oricum, Rob are locul sau special in inima mea.
luni, septembrie 14, 2009
Septembrie,luni [inceput de an scolar]
duminică, septembrie 13, 2009
Pana data viitoare...
sâmbătă, septembrie 12, 2009
Asteptare.

Proza

M`am gandit sa mai postez ceva proza. Enjoy! Si daca nu v`a placut sau din contra, v`a placut, va astept cu critici sau laude.
O viata schimbata
Prolog.
Cu fiecare fum al banalei tigari tras in mine, imi dau seama ca sunt mai aproape de Iad. Privesc spre stele si-mi dau seama ca cineva de acolo, de sus, ma priveste… s-arunc tigarea. Merita sa dobandesc Raiul, cel putin pentru el…
M-am nascut ghinionista. Mama a murit la nastere si tata s-a recasatorit dupa 6 luni de la moartea mamei. Viata nea n-a fost frumoasa, dat fiindu-mi sa fiu crescuta de o mama vitrega. Tata era cea mai buna persoana de pe Terra, insa era clar ca scorpia aia l-a schimbat radical.
Generala si liceul n-au prea fost cele mai bune capitole din viata mea. De cand ma stiu n-am fost sociabila si m-am interiorizat din cauza ca n-aveam cu cine comunica.
Facultatea am inceput-o acu`3 ani. Am ales sa urmez cursurile unei Facultati de Arte. Ador sa inchid un mic univers pe o panza in culori. Sa pictez.
am abatut insa de la drum. Am luat-o pe calea gresita.
La doar 19 ani, singura, intr-o lumea a mea, am apucat-o pe cai gresite. Ajunsa in marele oras
- Buna! Pot sa te servesc cu ceva?
- As vrea ceva tare. O vodka.
- Imediat.
Dupa ce mi-a servit bautura, a intrat in vorba cu mine, am facut cunostinta cu el. Era proaspat angajat, pentru ca nu-l mai vazusem pana in seara aia in club. Era ceva ce ma atragea la el. Pe langa fizic. Avea corpul unui zeu grec, buze carnoase, ochi mari,negri si un par scurt negru, ca abanosul. Tenul era in contrast cu ochii si parul sau. Avea un ten alb, ca de portelan. Era menit sa ademeneasca fete ratacite ca mine.
- Ai un numar de telefon? Ma intreba el, punand mana sa dreapta peste mainile mele impreunate pe tejghea.
- Sigur. El imi intinse o bucata de hartie pe care i-am scris numarul.
- Te vad deprimata… Am un leac pentru tine. Si-mi zambi strengareste.
- Nu exista asa ceva. Ce ar putea alina un suflet pustiu? Si-am lasat capul plecat, trecandu-mi prin fata ochilor filmuletul vietii mele… “stralucite”.
- Ba am. Incearca asta. Si-mi intinse o tigara.
- Merci. Sa stii ca n-o sa-mi aline durerea,…
- Nu-i o tigara normala. Incearca! O sa vezi ca te va “anestezia”. Nu vei mai simti durere pentru o vreme. Si-mi zambi cald Albert.
Am tras din tigara fum dupa fum, pana n-am mai stiut daca ma mai doare ceva. Tin minte starea de euforie prin care-am trecut si n-a fost singura data…
Pentru ca aveam numarul lui Albert, il tot sunam cand simteam nevoia sa ma “anesteziez” cum spuneam eu.
- Nimic nu e gratis,draguta!ma atentiona Albert odata cand m-am dus dupa o tigara de marijuana.
Astfel, eu am inceput sa fur pentru a face rost de bani pentru a plati pentru scumpele mele…”medicamente”.
Nu-mi faceam bine deloc, desi asta credeam. Cu cat sufletul se simtea bine, cu atat trupul se imbolnavea.
Asa, am ajuns in ghearele mortii.
Am avut o singura data noroc in viata. Cand l-am intalnit pe Chris. Eram in spital internata “Terapie Intensiva” dupa ce consumasem o supradoza. Era doctorul de garda. Tin minte ca si cum s-ar fi intamplat ieri. Deschisesem ochii si i-am vazut chipul de inger salvator. Era blond, cu ochii albastri si avea… O,Doamne! Ce zambet dureros de dulce…
Dupa ce mi-am revenit, Chris a avut grija de mine. Ne-am apropiat foarte mult, atat de mult ca am devenit iubiti. El a fost cel ce a stat alaturi de mine, la bine si la rau. Chiar daca mi-am revenit cat de cat, apoi el a mers cu mine la psiholog, la clinica pentru a renunta la droguri, EU l-am dezamagit. Abia acum realizez cat l-a durut. Am fugit de acasa pentru a ma intalni cu Albert. Uitandu-ma in agenda telefonului, am gasit numarul lui. Si-am zis: “ce bun ar fi un fum… sa ma simt
L-am sunat pe Albert si m-am intalnit cu el. N-am fumat decat o tigara si m-am intors. Chris era innebunit fiindca nu-l anuntasem ca plec.
- Unde ai fost? Ai idee cat am fost de innebunit? Ma mustra Chris.
- Am…am… fost in parc. Ma balbaiam.
- Ai… consumat ceva?ma intreba Chris cu ochii impietriti de durere.
- N..nu! Sigur ca nu! Negam. Asta faceam tot timpul cand consumam droguri.
- Ema,iubito, mi-ai promis! Ce ma fac cu tine? Vrei sa te inchid in clinica? Stii ca pot sa fac asta, pentru binele tau!
- Stiu… Nu vreau! Promit , promit sa nu mai fac! Promiteam, cred ca pentru a mia oara. Te iubesc, Chris!
- Si eu.. si eu… ofta iubitul meu.
Zilele au trecut si eu mi-am tinut promisiunea. Chiar stersesem numarul lui Albert, pentru a nu ma tenta. Insa intr-o zi imi suna telefonul.
- Buna Ema. Am o doza. Adu-mi 200$ si e a ta.
Era Albert. Spusese asta repede si auzeam respiratia lui greoaie, probabil pentru ca tragea dintr-o tigara.
Mi-au trecut prin minte cuvintele ce i le spusesem lui Chris:”Promit,promit sa nu mai fac!”, insa viciul era mai puternic decat mine, decat vointa mea. M-am lasat ademenita de Albert si m-am dus. Pentru a doua oara era sa mor dintr-o supradoza. Noroc ca el era din nou acolo…
- Rezista iubito! Acum ajungem la spital!il auzeam ca prin vis.
Si ingerul meu m-a readus la viata.
- Mi-ai promis! Ema, te iubesc atat de mult incat am incredere in tine si tu-mi faci una ca asta! De ce, iubito? De ce?
- Iarta-ma, te rog! Dar viciul asta nemernic este mai puternic decat mine! Ce pot face? Spune-mi tu,ce?
- Te internezi la clinica. Faci asta?ma implora Chris. Uita-te si tu cum ai ajuns…La facultate nu te-ai mai dus, ai pierdut anul! Ce vrei sa faci cu viata ta?
- Ok. Ma internez… Am acceptat. Pana la urma avea dreptate. Trebuia sa fac ceva pana nu ar fi fost prea tarziu.
Dupa ce m-am externat, am mers la apartamentul lui Chris. El nu era acasa. Imi lasase un bilet.
“Iarta-ma, iubito! Ti-am promis ca vin dupa tine, insa a fost o conferinta de urgenta la
Al tau pentru totdeauna,
Chris.”
Era scris cu multa atentie si desi era doctor, avea un scris foarte frumos, elegant. Langa bilet, imi lasase un trandafir rosu. Il miroseam cand telefonul imi suna.
- Buna ziua! Domnisoara Ema? Se auzi o voce de barbat.
- Buna ziua! Da, eu sunt. Ce s-a intamplat?
- Sunt de la Politie. Am o veste proasta pentru dumneavoastra. Domnul doctor Chris Carter a murit in accident de avion. Boeing-ul in care era, s-a prabusit. Imi pare rau,domnisoara. Condoleante!
- ?!
I-am inchis telefonul, nerealizand foarte bine mesajul politistului. Mi-am tot repetat in minte ceea ce a spus politistul, cred , de un million de ori.
“…Chris … a murit in accident de avion”; “Boeing-ul … prabusit.” O mare durere isi facea loc in piept. Simteam cum se accentueaza durerea numai cand ma gandeam la cuvantul “murit”.
Am suferit enorm dupa pierderea ingerului meu. De multe ori il visam zambind, multumindu-mi ca mi-am tinut promisiunea, dupa care-mi spunea cat de mult ma iubeste. Alteori il visam intr-un loc plin cu verdeata. Cand vroiam sa-i spun ca-l iubesc, ma trezeam. Am trait cu sentimentul acesta, de vinovatie ca n-am apucat sa-i spun “Te iubesc!” multa vreme. Si-acum cand imi amintesc, o mare durere m-apasa pe piept.
La doua saptamani dupa moartea lui Chris, am incercat sa fumez. Cu fiecare fum al banalei tigari tras in mine, imi dadeam seama ca eram mai aproape de Iad. Priveam spre stele si-mi dadeam seama ca cineva de acolo, de sus, ma priveste… s-am aruncat tigarea. M-am gandit ca merit sa dobandesc Raiul, macar pentru el…
In prezent sunt studenta la aceeasi Facultate de Arte, ultimul an. Cu ajutorul lui Chris am revenit pe calea cea buna. Tocmai de aceea, cand pictez fiecare tablou i-l dedic lui: marii mele iubiri trecute in nefiinta. Ingerului meu, Chris.
marți, septembrie 08, 2009
Zori de zi
luni, septembrie 07, 2009
Septembrie,luni
Toamna in suflet.
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.
Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.
joi, septembrie 03, 2009
Leapsa.

Uite ca mi`am luat si eu leapsa de la Lilith.