Pagini

luni, aprilie 22, 2013

Viața bate filmul și văd în jurul meu o mulțime de povești, carți pe două picioare.
Îmi place să citesc aceste cărți, să-nvăț din ele că viața nu e așa roz cum cred unii, că e frumoasă cu bune și rele și că în final binele va triumfa. De parcă aș fi un magnet, zi de zi atrag oameni care-și spun povestea fără a le cere lucrul acesta, iar lucrul acesta mă face să cred că sunt o bună ascultătoare.
Trăgând linie la fiecare sfârșit de zi, îmi dau seama că am învățat încă o lecție și că indiferent cât de negru și furtună ar fi, întotdeauna iese soarele.

...îmi scriam mie deunăzi că iubesc suferința. Și nu, nu-s nebună! Suferința aduce după ea fericire, e un cerc vicios... un cerc frumos.

Cei care citesc blogul acestei nebune, știu că-s optimistă înrăită, că uneori o iau pe câmpii și devin visătoare, filosoafă, dar sper ca măcar prin ceea ce încerc să transmit, să vă transmit implicit și vouă. Și dacă e așa, înseamnă că mi-am dus misiunea la sfârșitul pe care mi l-am dorit.

Lăsând blă, blăielile deoparte, vă spun atât: viața e atât de scurtă! Azi suntem, mâine poate nu, așa că ar trebui să lăsați răutăcismele acasă, eventual să le aruncați în budă și să trageți apa, pentru că a fi rău, a urî din suflet pe cineva sau a fi invidios, nu face altceva decât să vă îngreuneze existența și să vă halească energia. Fiți mai senini, zâmbiți mai mult, iubiți, fraților, iubiți, învățați să adorați natura și să vă bucurați din orice lucru mărunt... în el constă fericirea! :)