Plouă.
Fiecare picătură îmi amplifică sentimentele într-un mare fel.
Mi-am zis să-mi aștern gândurile aici, să scrijelesc despre tot ceea ce simt...

Ei bine, m-am săturat de toți cei care aruncă cu vorbe grele, care mă desființează într-o secundă prin cuvinte fără să treacă prin filtrul gândirii. Nu-mi stă în cale să jignesc, dar sunt jignită. Muncesc zilnic să ajung acolo, undeva sus, să-mi ating visul, iar oamenii de nimic râd. Am învățat să nu-mi pese, iar postul ăsta nu e despre cât de naivă sunt. Nu! E o ceartă cu cretinoizii.

"De ce faci aia? Nu e bine, îți afectează imaginea!"
" Cu cine umblii? Îți zic eu cine ești!"

Ei, hai! Toți v-ați născut critici, nu faceți nimic concret, o ardeți la rece pe ici, colo și vă credeți cei mai tari în a da sfaturi! Puțini se bucură pentru fericirea celui de lângă...
E trist să văd zâmbete false și ochi ironici, îmi dau seama perfect ce se ascunde în spatele lor... ură, invidie.

Nu mai judecați! Măcar  treceți prin filtrul gândirii, asta dacă nu vi s-a atrofiat creierul și-arată ca o stafidă, apoi dați cu părerea. Fiți obiectivi și mai lăsați dracului stereotipiile! Nu v-ați săturat să aveți cute pe față? Nu v-ați săturat să vă jucați rolul prost? Sunteți niște amatori și chestia asta cu teatrul nu vă vine bine!

Plouă. 
M-am liniștit. Am pus patos, sper că măcar cinci la sută să vă fi rămas undeva în creier... Și dacă nu sunteți raționali, recitiți cu sufletul... asta, dacă v-a mai rămas ceva din el. Sunteți plini de ură, zombie...

Închei. 
E week-end și-am atâtea de făcut!

Eu sunt eu și n-o să mă schimb niciodată!
Știu, ai zâmbit ca idiotul crezând că eu nu-s așa, că m-am schimbat... ei, bine, nu m-ai cunoscut îndeajuns. Și nici nu e nevoie! De azi, sunteți invizibili. Respirați și faceți umbră pământului. :)