Pagini

luni, februarie 04, 2013

Aș pleca și nu pe Marte, ci doar undeva...departe!

Știi momentul ăla când îți vine să-ți bagi picioarele în tot timpul pierdut în lupta spre visul tău? Când unii oameni își dau arama pe față și-ți dai seama că la dracu, prietenia nu e aia pe care o credeai tu. Când oamenii te ajută doar cu vorbe, dar când ai nevoie realmente de un ajutor palpabil din partea celor care POT, nu se întâmplă. M-am săturat de prietenie adolescentină, de oameni care vor să sugă și ultimul fir de energie din sufletul tău.
M-am săturat de români și de haina lor jegoasă. De șoriciul gros împuțit și de nesimțire. Nu știu cum o fi pe la alții, dar aici de împut lucrurile pe zi ce trece.

Nu vreau să mă victimizez și nici să mai par naivă. Și da, conștientizez că nu se întâmplă lucruri peste noapte, dar... cât să mai aștept?

Mă gândeam așa... dacă aș avea bani, aș pleca.

Tu... cum vezi viitorul tău?
Piesă de stare:

2 comentarii:

Anonim spunea...

De ce sa pleci, undeva, departe? Stai aici, pe Pamant, si nu mai dispera atat, ca doar ai ceva experienta de viata, chiar daca abia ai trecut de 20 de ani! Nu stii, ca la 20 de ani, cum zice Voltaj, "Tânãr vreau mereu sã fiu / Sã trãiesc asa cum stiu / Cã la douãzeci de ani / Fãrã griji si fãrã bani"...
Asa e viata, dura, plina de greutati, plina de dorinti. Oricum, fiecare isi doreste "mult si bine", dar trebuie sa ia in seama si felul in care apare ceea ce-si doreste.
Da, iti vine sa-ti iei campii, sa-i dai dracului pe aia care te supara, incepe sa-ti fie greata de ceea ce vezi, de ceea ce ti se serveste, de duplicitatea si demagogia unora. Cu aceeasi arma trebuie sa lupti si tu, chiar daca nu-ti place ca ti se intampla asta... dar trebuie sa supravetuiesti... asa stau lucrurile, vrem, nu vrem!
Nu sunt de acord cu tine ca ai pierdut timpul intalnind asemenea mizerii... ele te calesc, te invata cum sa le ocolesti, cum sa le inlaturi si, in viata, trebuie sa lupti.. viata este, de fapt, o lupta continua!
"Prietenia nu e aia pe care o credeai tu. Când oamenii te ajută doar cu vorbe, dar când ai nevoie realmente de un ajutor palpabil din partea celor care POT, nu se întâmplă". De fapt, ti-ai dat singura raspunsul, ti-ai verificat crezul, ai vazut ce poti obtine real de la viata. Prietenia, sa stii de la mine nu exista, de fapt. Iti e prieten acela care te ajuta cand iti este greu si nu atunci cand iti e bine! Asta-i definitia prieteniei si nu alta, sa nu crezi ca e ceva pozitiv in sensul sentimental, in sensul material.
De ce crezi ca romanii sunt jegosi, fie si pe haine, si nu si altii, cu exceptia martienilor (oare exista?!) la care inca nu vrei sa ajungi? Peste tot e aceeasi mizerie. Mizeria e, de fapt, umana. Nesimțirea e numai umana si nu apartine altei specii.
"Conștientizez că nu se întâmplă lucruri peste noapte, dar... cât să mai aștept?" Nu, nu trebuie sa astepti ceva, de la cineva anume, repet, trebuie sa te amnifesti, sa lupti cu inertia, cu mentalitatile, cu uratul si atunci iti va fi bine, atunci vei fi fericita ca poti sa fii tu insati!
Daca ai avea bani, ai pleca... Unde, de ce, catre ce, catre cine? Ar insemna sa fugi, sa eviti, ar insemna sa pierzi, chiar si increderea in tine... oare crezi ca-i cea mai buna solutie? Nu! Solutia e eschiva, omisiunea, lupta, speranta!
Viitorul esti chiar tu, Alexa!

Alexa Dogaru spunea...

@Anonim: Cred că de ceva vreme tu tot comentezi pe aici și mi-ar face mare plăcere să știu cu cine am... onoarea!

Îți mulțumesc pentru gânduri și sfaturi, însă și plecarea face parte dintr-un plan B.

Postarea asta era despre o stare, de care și uitasem până am intrat să-ți aprob comentariul.

Sunt foarte Ok, fresh și cu forță de a lupta! :)